-
1 nutrire
nutrire v. (nùtro/nutrìsco, nùtri/nutrìsci) I. tr. 1. nourrir ( anche fig): nutrire i propri figli nourrir ses enfants; nutrire la mente nourrir l'esprit. 2. ( fig) ( coltivare) nourrir: nutrire una speranza nourrir un espoir. 3. ( fig) ( avere) spesso si traduce con l'aggettivo corrispondente: nutrire fiducia avoir confiance, être confiant; nutrire gratitudine être reconnaissant. 4. ( fig) (serbare: rif. a sentimenti e sim.) nourrir: nutrire affetto per qcu. nourrir de l'affection pour qqn; nutrire sospetti nourrir des soupçons. 5. (assol.) ( dare nutrimento) nourrir: il latte nutre le lait nourrit. II. prnl. nutrirsi 1. se nourrir (di de): le pecore si nutrono di erba les chèvres se nourrissent d'herbe. 2. ( fig) ( alimentarsi) se nourrir (di de). 3. ( mangiare) s'alimenter: non bisogna nutrirsi troppo il ne faut pas trop s'alimenter. -
2 adorazione
adorazione s.f. 1. (rif. al culto) adoration, culte m. 2. ( amore sviscerato) adoration, amour m. passionné: nutrire un'adorazione per qcu. aimer qqn passionnément; ha una vera e propria adorazione per il marito elle voue une véritable adoration à son mari. 3. ( ammirazione) admiration, adoration, extase: stare in adorazione davanti a un quadro tomber en admiration devant un tableau. -
3 affetto
I. affetto s.m. 1. affection f. nutrire affetto per qcu. éprouver de l'affection pour qqn, avoir de l'affection pour qqn. 2. ( soggetto dell'amore) amour, objet d'affection: il padre è il suo unico affetto son père est son unique objet d'affection. 3. (Mus,rar) trémolo. II. affetto agg. atteint: affetto da amnesia atteint d'amnésie; affetto da strabismo atteint de strabisme. -
4 ammirazione
ammirazione s.f. admiration: nutrire profonda ammirazione per qcu. nourrir une profonde admiration pour qqn; essere in ammirazione davanti a qcu. être en admiration devant qqn. -
5 amore
amore s.m. 1. (affetto, passione) amour: nutrire amore per (o verso) qcu. éprouver de l'amour pour qqn; l'amore del prossimo l'amour de son prochain; il vero amore le véritable amour; amore eterno amour éternel. 2. (zelo, entusiasmo) amour: amore per l'arte amour de l'art; l'amore dello studio l'amour de l'étude. 3. ( persona amata) amour. 4. ( rivolgendosi direttamente alla persona) mon amour: dove sei amore? où est-tu, mon amour? 5. ( oggetto amato) amour: la pittura è il suo unico amore la peinture est son seul amour. 6. (persona, cosa graziosa) amour: quel bambino è un amore ce bébé est un amour, c'est un amour de bébé. 7. al pl. ( storie d'amore) amours, ( lett) amours f.pl. 8. al pl. ( amorini) amours. -
6 animosità
-
7 antipatia
antipatia s.f. antipathie: le mie simpatie e antipatie mes sympathies et mes antipathies; nutrire antipatia per qcu. éprouver de l'antipathie pour qqn. -
8 cibare
cibare v. ( cìbo) I. tr. ( nutrire) nourrir ( anche fig): cibare i poveri nourrir les pauvres. II. prnl. cibarsi se nourrir (di de) ( anche fig): cibarsi di frutta se nourrir de fruits; cibarsi di illusioni se nourrir d'illusions. -
9 cullare
cullare v. ( cùllo) I. tr. 1. bercer: cullare un bambino bercer un enfant; ( estens) lasciarsi cullare dalle onde se laisser bercer par les vagues. 2. ( fig) ( nutrire) bercer. 3. ( fig) ( illudere) bercer: cullare qcu. con promesse bercer qqn de promesses. II. prnl. cullarsi ( illudersi) se bercer (in de): cullarsi in speranze vane se bercer de faux espoirs. -
10 nutrizione
nutrizione s.f. 1. ( Biol) nutrition. 2. ( estens) ( atto del nutrire) nourriture, alimentation: nutrizione dei neonati alimentation des nouveau-nés. 3. ( cibo) nourriture. -
11 odio
odio s.m. 1. haine f.: nutrire odio verso qcu. nourrir de la haine pour qqn, éprouver de la haine contre qqn. 2. (ripugnanza, antipatia) haine f., aversion f. -
12 perplessità
perplessità s.f. perplexité, doute m.: avere (o nutrire) delle perplessità riguardo a qcs. être perplexe au sujet de qqch. -
13 predilezione
predilezione s.f. 1. prédilection, préférence: nutrire predilezione per qcu. avoir une certaine préférence pour qqn. 2. ( ciò che si preferisce) passion: la sua predilezione è la danza la danse est sa passion. -
14 profondo
profondo I. agg. 1. profond: una voragine profonda venti metri un gouffre profond de vingt mètres, un gouffre de vingt mètres de profondeur. 2. (rif. a suoni: grave) profond: voce profonda voix profonde. 3. ( fig) ( intenso) profond, intense: nutrire profondo amore per qcu. nourrir un amour profond pour qqn; conoscenza profonda connaissance profonde; dolore profondo douleur intense; una paura profonda une peur intense. 4. ( fig) ( completo) profond: un sapere profondo un profond savoir. 5. ( fig) ( serio) profond: una riflessione profonda une profonde réflexion. II. s.m. 1. profondeur f. 2. ( fig) profond: dal profondo dell'anima du fond du cœur. 3. ( Psic) inconscient. III. avv. ( rar) profond, profondément. -
15 rancore
rancore s.m. rancune f., rancœur f.: covare rancore contro qcu. (o nutrire rancore contro qcu.) avoir de la rancune contre qqn, avoir de la rancœur contre qqn; vecchi rancori de vieilles rancœurs. -
16 seno
I. seno s.m. 1. ( petto) sein, poitrine f.: stringere qcu. al seno serrer qqn contre sa poitrine; nascondere qcs. in seno cacher qqch. en son sein. 2. ( estens) ( mammelle) sein. 3. ( eufem) ( grembo) sein, ventre: portare un bimbo in seno porter un enfant dans son sein. 4. ( fig) (intimo, animo) sein: nutrire in seno un forte sentimento nourrir dans son sein un sentiment très fort. 5. ( Geog) ( insenatura) crique f. 6. (Anat,Zool) ( cavità) sinus. II. seno s.m. ( Mat) sinus: seno iperbolico sinus hyperbolique. -
17 sentimento
sentimento s.m. 1. ( stato d'animo) sentiment: nascondere un sentimento di odio cacher un sentiment de haine; provare un sentimento di gratitudine verso qcu. éprouver un sentiment de gratitude envers qqn; ispirare un sentimento di invidia inspirer un sentiment d'envie; nutrire sentimenti di pietà per qcu. éprouver des sentiments de pitié pour qqn. 2. spec. al pl. (modo di pensare, di sentire) sentiment: una persona di nobili sentimenti une personne aux nobles sentiments. 3. (sfera affettiva, contrapposto a ragione) cœur: ascoltare il sentimento e non la ragione écouter son cœur plutôt que sa raison; fare appello al sentimento faire appel à son cœur. 4. ( sensibilità) sensibilité f., sentiment: scrive bene ma senza sentimento il écrit bien mais sans sensibilité. -
18 serbare
serbare v. ( sèrbo) I. tr. 1. ( mettere da parte) garder, mettre de côté: ti ho serbato una fetta di torta je t'ai gardé une part de gâteau. 2. ( fig) (mantenere, conservare) maintenir, tenir: serbare la parola data maintenir sa parole; serbare fede a una promessa tenir une promesse. 3. ( fig) ( nutrire in sé) garder, tenir: serbare rancore tenir rancune. 4. ( fig) ( riservare) réserver, garder: serbare le proprie energie per qcs. garder ses forces pour qqch. II. prnl. serbarsi ( conservarsi) rester intr., se maintenir: serbarsi giovane rester jeune. -
19 sfamare
sfamare v. ( sfàmo) I. tr. 1. ( liberare la fame) rassasier. 2. ( nutrire) nourrir: basta per sfamare un esercito cela suffit à nourrir tout un régiment. 3. ( fig) (sostentare, mantenere) nourrir: col suo stipendio non riesce a sfamare la famiglia avec son salaire il n'arrive pas à nourrir sa famille. II. prnl. sfamarsi se rassasier, manger à sa faim. -
20 sospetto
I. sospetto s.m. 1. ( dubbio) soupçon, suspicion f., doute, méfiance f.: nutrire sospetti nourrir des soupçons. 2. ( presentimento) soupçon, pressentiment, sentiment: ha il sospetto di avere un brutto male il a le pressentiment d'avoir une maladie incurable. II. sospetto I. agg. 1. ( che desta diffidenza) suspect: un rumore sospetto un bruit suspect; un individuo sospetto un individu suspect. 2. ( dubbio) douteux, suspect: essere di provenienza sospetta être de provenance douteuse. 3. ( ritenuto possibile) présumé: sospetta frattura fracture présumée. II. s.m. (f. -a) ( indiziato) suspect.
- 1
- 2
См. также в других словарях:
nutrire — NUTRÍRE, nutriri, s.f. (Rar) Acţiunea de a (se) nutri şi rezultatul ei. – v. nutri. Trimis de bogdanrsb, 13.08.2004. Sursa: DEX 98 NUTRÍRE s. v. alimentaţie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime nutríre s. f. (sil. tri ), g. d. art.… … Dicționar Român
nutrire — (ant. o lett. nudrire) [lat. nutrire ] (io nutro, ecc.; non com. io nutrisco, tu nutrisci, ecc.). ■ v. tr. 1. a. [fornire a un organismo vivente le sostanze necessarie per consentirgli la vita] ▶◀ alimentare, cibare, fare mangiare. ‖ sfamare. b.… … Enciclopedia Italiana
nutrire — nu·trì·re v.tr. 1a. FO fornire le sostanze necessarie e funzionali alla sopravvivenza e alla crescita: nutrire un bambino con cibi sani | con riferimento al potere nutritivo di un cibo, di una sostanza; spec. ass.: l anguria nutre poco Sinonimi:… … Dizionario italiano
nutrire — {{hw}}{{nutrire}}{{/hw}}A v. tr. (io nutro o nutrisco , tu nutri o nutrisci ) 1 Somministrare gli alimenti necessari per tenere in vita e fare crescere: nutrire un bambino | Alimentare: l olio nutre la fiamma. 2 (fig.) Arricchire, alimentare… … Enciclopedia di italiano
Nutrire — (ит., nourrir le sou франц.) питать, т. е. выдерживать звук с точностью и силой, в продолжение всего времени, обозначенного нотой известной длительности … Энциклопедический словарь Ф.А. Брокгауза и И.А. Ефрона
nutríre — s. f. (sil. tri ), g. d. art. nutrírii; pl. nutríri … Romanian orthography
nutrire — A v. tr. 1. alimentare, cibare, pascere (lett.), satollare, rifocillare, ristorare, saziare □ sfamare □ allattare, imboccare □ sostenere, sostentare, mantenere, dare di che vivere, allevare, tirare su □ dare sostanza CONTR. lasciar morire … Sinonimi e Contrari. Terza edizione
nourrir — [ nurir ] v. tr. <conjug. : 2> • XIIe; norir « élever » Xe; lat. nutrire « allaiter, alimenter » I ♦ 1 ♦ Élever, former, éduquer (surtout pass. et p. p.).Vx « J ai été nourri aux lettres » (Descartes). Mod. Nourri dans. « Félicité, bien que … Encyclopédie Universelle
nutritif — nutritif, ive [ nytritif, iv ] adj. • 1314; bas lat. nutritivus, de nutrire → nourrir 1 ♦ Qui contribue à la nutrition; qui a la propriété de nourrir. Éléments, principes nutritifs d un aliment. Sucs nutritifs. ⇒ nourricier. Réserves nutritives.… … Encyclopédie Universelle
nourrir — (nou rir) v. a. 1° Allaiter un enfant (ce qui est le premier sens de nutrire en latin). • Et qui [une fille] sous de feints noms, pour ne rien découvrir, Par son époux aux champs fut donnée à nourrir, MOL. Éc. des f. V, 9. • Au sein qui m a … Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré
nutrizione — nu·tri·zió·ne s.f. 1a. CO il nutrire, il nutrirsi; il modo di nutrire e di nutrirsi: scienza della nutrizione Sinonimi: alimentazione. 1b. TS biol. ciclo di trasformazioni materiali ed energetiche da cui dipendono lo sviluppo, il mantenimento e… … Dizionario italiano